Programul guvernamental PRISM stocheaza date personale de pe site-uri de tipul Yahoo si Facebook

Vestea ca guvernul US a aprobat spionarea e-mailurilor, a cautarilor pe internet, a convorbirilor pe Skype, si a altor programe folosite in mod curent de catre americani, prin intermediul programului PRISM, i-a nemultumit profund pe utilizatori. In conformitate cu rapoartele citate, un grup de studenti europeni s-a simtit obligat sa protesteze impotriva colectarii de date personale fara acordul posesorului prin intermediul acestui program guvernamental.

Plangerea a fost deja formulata in Irlanda impotriva Facebook si Apple, in Luxemburg impotriva Skype si Microsoft si in Germania impotriva Yahoo. Plangerile sunt depuse la subsidiarele europene ale companiilor respective.

Grupul Austriac de studenti Europe-v-Facebook.org afirma ca in aceasta perioada in care scandalul PRISM are loc in Statele Unite, „majoritatea companiilor implicate isi desfasoara activitatile prin subsidiarele europene ale lor, in incercarea de a evita plata taxelor.” Asta inseamna ca respectivele companii trebuie sa se supuna legislatiei de securitatea datelor personale din tarile in care isi desfasoara activitatea. Cand o astfel de companie trimite informatiile inapoi in America, catre sucursala americana, acest fapt este considerat „export de informatie”, ceea ce este permis doar daca subsidiara asigura un anumit nivel minim de securitate a datelor.

Cu toate acestea, dupa recenta demascare a programului guvernamental PRISM, acest nivel minim de securitate a datelor personale, nu mai poate fi garantat de catre niciuna dintre companiile enumerate mai sus.

In politicile lor  cu privire la securitatea datelor, cele mai mari companii  din acest domeniu afirma ca vor impartasi datele personale ale utilizatorilor, date pe care le au in posesie,prin insasi natura activitatii desfasurate de catre acestea, in conformitate cu legislatia in vigoare, regulamentele existente, sau cererile guvernamentale si procesele legale.

De cand au aparut dezvaluirile in scandalul PRISM, s-a ajuns la concluzia ca firmele implicate, in general companii cum sunt Google, Twitter, Facebook si Microsoft, au demonstrat o larghete foarte mare in dezvaluirea datelor personale ale userilor lor catre guvernul  american.

Yahoo, de exemplu, a pus la dispozitia guvernului, la cererea acestuia, date ale userilor, dar le-a fost foarte greu sa clarifice cererile FISA ( Foreign Intelligence Surveillance Act), ceea ce a fost punctul de plecare al controversei PRISM.

Grupul considera ca in ceea ce priveste datele personale culese de catre subsidiarele europene ale companiilor, acestea se supun legislatiei tarilor din care provin si ca atare, guvernul american nu are acces la aceste date fara acordul oficialitatilor din tara respectiva si doar in conditiile legislative ale tarilor gazda pentru subsidiara firmei. Mai mult, la cererea guvernelor europene, aceste subsidiare sunt obligate sa ofere informatii in ceea ce priveste modul de  gestionare a datelor personale ale populatiei, in conformitate cu legislatia europeana.

In acest moment, cele trei tari in care protestul grupului de studenti s-a manifestat prin depunerea motiunilor catre firmele implicate, trebuie sa decida daca transferul informatiilor cu caracter personal ale cetatenilor lor catre un guvern strain, reprezinta un demers legal sau o infractiune.

”  Ne dorim o declaratie clara a autoritatilor,  daca o companie oarecare din Europa , poate pur si simplu permite accesul serviciilor secrete ale altei tari la datele personale ale clientilor acesteia.”, afirma protestatarii. „Daca acest lucru se dovedeste a fi legal, atunci este nevoie sa schimbam legea.”

Images courtesy of FreeDigitalPhotos.net .