Şi ne-am adoptat fiecare Ş-ul. Ce facem cu el?

Începând de ieri, ROTLD a dat liber la înregistrarea domeniilor care conţin diacritice.

Ca urmare a unei campanii desfăşurate de Kinecto, campanie denumită AdoptăunŞ, ROTLD a reuşit înregimentarea în lungul şir al ţărilor care oferă posibilitatea achiziţionării unui domeniu al cărui nume conţine diacritice, sau este scris în alfabetul specific limbii respective, o recuperare, dacă vreţi, a identităţii proprii a fiecărui popor.

În ceea ce ne priveşte, se pot, de acum înregistra domenii care conţin în titulatură inclusiv literele ă, â, î, ș, ț, conform standardului internaţional ISO/IEC 8859‑16:2001, cu punctele Unicode 226(â), 238(î), 259(ă), 537(ș) si 539(ț).

Ce presupune asta?

În primul rând, năvală pe achiziţionarea de domenii specifice şi cu nume de rezonanţă pe plaiurile mioritice, indiferent dacă ai avut sau nu vreo treabă cu respectivul domeniu.

S-a mai întâmplat, şi la noi, ca şi la alţii, ca atunci când cineva, cu un nume deja popular să se gândească şi la faptul că poate ar fi util să achiziţioneze un domeniu cu numele propriu, să îl găsească deja alocat, şi mai mult decât atât, persoana respectivă să ceară sume imense pentru cedarea drepturilor. Asta se va întâmpla, poate, şi acum.

Oare cât ar costa să recuperezi domeniul cu numele unicredit-ţiriac.ro, banca-românească.ro sau paşapoarte.mai.gov.ro, sau 🙂 poliţiaromână.ro.

De menţionat este faptul că toate instituţiile statului au diacritice în denumire (inevitabil atâta vreme cât este vorba despre România), dar au ales versiuni prescurtate care să nu le dea bătăi de cap, doar câteva dintre acestea au decis să achiziţioneze domenii cu numele complet.

Am dreptate? La acest capitol, nici primăriile de sector nu stau cu mult mai bine.

Pe de altă parte, odată înregistrat domeniul, să zicem fără diacritice pentru site-ul oficial al unei firme, şi cel cu diacritice pentru un site-în oglindă dar al unui alt „întreprinzător” sunteţi puşi în faţa unei confuzii uriaşe: ce trebuie să spuneţi şi cui.

Dacă aveţi un cont la o bancă şi obişnuiţi să intraţi pe pagina acesteia pentru a accesa informaţii, sau dacă va logaţi cumva la un site cu datele personale (evident), există risculca, din greşală, sau chiar intenţionat să alegeţi versiunea cu diacritice şi să nimeriţi cu datale personale în mâna vreunui tip descurcăreţ care să ştie ce să facă cu ele astfel încât să nu vă fie deloc la fel de cald ca şi până acum.

Mai mult decât atât, 9 din 10 români nu utilizează tastatura în limba română, sau dacă o fac, nu utilizează diacriticele, renunţând la acestea chiar dacă au setat din greşală tastatura. Mare parte dintre români nu ştiu cum sesetează o tastatură în română şi o parte mică dintre aceştia ignoră, sau chiar nu au auzit de această posibilitate. Ca atare, firmele interesate ar trebui să ţină din start două domenii identice, unui cu diacritice şi celălalt fără, pentru a se asigura că nu sunt ocazii de fraudă, şi că toţi viitorii sau actualii lor clienţi în căutare de îndrumare nu nimeresc în poarta altora mai şmecheri.